Impunerea de limite administrative pentru dobanzile penalizatoare a taxelor si comisioanelor bancare ar putea conduce la diminuarea tranzactiilor. Visa si MasterCard ar putea sa inregistreze venituri mai mici din cauza normelor suplimentare privind cardurile de credit din Statele Unite.

In prezent, in Congresul SUA se dezbate posibilitatea de a limita interchange rate (comisioanele pe care comerciantii trebuie sa le plateasca bancii unde au deschis contul si bancii ce a emis cardurile de credit). Primele care isi vor vedea diminuate veniturile sunt bancile.

Dar investitorii si analistii sunt ingrijorati ca bancile, ce detin deja in bilanturile lor credite neperformante si active toxice, vor incerca sa imparta cu Visa si cu MasterCard scaderea veniturilor. “Pe termen lung este un risc evident pentru sistem, dar impactul asupra cotatiilor bursiere ale celor doua companii este imediat”, a declarat Donald Fandetti, analist la Citigroup, citat de Bloomberg.

Visa si MasterCard spun ca nu ar fi afectate de aceste norme pentru ca nu percep acest interchange rate. Dar ingrijorarile referitoare la aceasta intentie legislativa au contribuit la scaderea luna trecuta cu 10% a pretului actiunilor Visa, respectiv cu 5% pentru MasterCard, iar analistii prefigureaza noi scaderi. Ei se asteapta la reducerea profiturilor MasterCard cu 20%, iar cele ale Visa cu 10%.

Retailerii nu pot negocia comisioanele bancilor

Reglementarea prin lege a interchange rate vine in completarea normelor deja aprobate privind plafonarea dobanzilor percepute pentru sumele acordate prin intermediul cardurilor de credit si a penalitatilor percepute pentru intarzierea achitarii creditului.

Noua lege va conferi comerciantilor si retailerilor mai multe puteri pentru a negocia cu bancile nivelul comisioanelor la platile cu carduri. Proprietarii de magazine s-au plans deseori ca bancile s-au inteles intre ele pentu a stabili structura acestor taxe si ca blocheaza negocierile directe cu Visa si MasterCard.

Anul trecut, in SUA, interchange rate a crescut cu 14%, venitul total realizat fiind de 84 de miliarde de dolari, reprezentand, in medie, aproximativ 1,75% din totalul platilor efectuate prin intermediul cardurilor. Visa si MasterCard sunt partial aparate de impactul noilor reglementari, pentru ca ele primesc un comision fix ori de cate ori o persoana foloseste un card de debit sau de credit fara a incasa direct interchenge rate.

Profiturile lor vor scadea insa pe fondul contractiei intregului sector al cardurilor de credit. Daca bancile isi vor vedea diminuate veniturile provenite din interchange rate ar putea cere Visa si MasterCard sa imparta acest efort financiar cu ele.

Cardurile sunt anchetate si in Europa

Si in Europa, comisioanele percepute de banci la platile cu cardul sunt reclamate de catre retaileri si comercianti. Vizata este Visa Europe Ltd, cea mai mare platforma de plati din UE.

“Procedura prin care Visa percepe asa-numita interchange rate este incorecta”, a declarat secretarul general al Asociatiei Retelelor de Retail, din care fac parte Carrefour si Tesco.

“Comerciantii sunt fortati sa plateasca pentru unele servicii de care nu beneficiaza. Comisioanele bancare sunt singurele servicii pe care retailerii, chiar si cei mai mari, nu le pot negocia”, a adaugat el.

Visa Europe este deja anchetata de Comisia Europeana (CE). Modul in care sunt concepute comisioanele poate reduce concurenta intre bancile ce emit carduri sub sigla Visa si in plus majoreaza costurile societatilor ce accepta plata cu carduri de credit, se arata in raportul CE.

Companiile pot fi amendate cu pana la 10% din cifra de afaceri anuala daca sunt gasite vinovate de practici anticoncurentiale.

In aprilie, MasterCard, care a fost acuzata de CE la fel ca si Visa Europe, a acceptat sa reduca interchange rate la 0,30% din valoarea unei tranzactii pentru cardurile de credit si la 0,20% pentru cele de debit. Visa Europe s-a desprins din Visa Inc. inainte de oferta publica initiala lansata la sfarsitul anului 2007.

Compania de plati cu sediul la Londra, ce este detinuta de bancile membre, Visa Europe, a demarat negocieri cu CE pentru stabilirea nivelului interchange rate.

Sursa: Adevarul

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a afisat luni un curs de referinta in usoara scadere fata de cel de vineri, cu 0,07% la  , dupa o evolutie stabila a leului, ce a ignorat volatilitatea altor monede cu regim similar din regiune.

Vineri, Banca Nationala a Romaniei (BNR) afisase un curs de referinta de 4,2209 lei/euro, in crestere cu 0,26% fata de cel de joi.

“Piata a inregistrat ceva mai multe tranzactii fata de zilele precedente, dar leul s-a miscat pe un interval mai restrans, fiind ceva mai stabil in contrast cu monedele emergente”, a spus Ciprian Mihai, sef de departament in cadrul trezoreriei Volksbank Romania.

Leul era cotat la aproximativ 4,2150 unitati/euro in deschiderea sedintei si s-a mentinut stabil, cursul maxim fiind de 4,2195 lei/euro. La 13:10, bancile cumparau un euro cu 4,2170 lei si il vindeau cu 4,2180 lei.

In regiune, forintul s-a depreciat usor in debut, pana la 279,5 unitati/euro, si, dupa o apreciere semnificativa, pana la 276,9 unitati/euro, s-a ieftinit la 278,5 unitati/euro. Zlotul polonez s-a intarit in debutul sedintei de la 4,5375 la 4,4835 unitati/euro, insa a pierdut apoi teren pana la 4,50 unitati/euro.

Pentru dolar, BNR a afisat un curs de referinta de 3,0440 lei/dolar, cu circa 1 ban (0,36%) mai ridicat decat cel de vineri, de 3,0331 lei/dolar.

Pe pietele internationale, moneda americana s-a apreciat de la 1,3950 la 1,3850 unitati/euro, iar la 13:10, ora Romaniei, euro era cotat cu 1,3857 dolari.

Banca Nationala a Romaniei a afisat, in prima parte a zilei de luni, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 8,50% pe an, in scadere fata de cel din sedinta anterioara, de 9,27% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobanda a scazut la 9,00% pe an, de la nivelul de vineri, de 9,77% pe an.

Pe piata monetara, dobanzile la depozitele pentru o zi (de tip overnight) au coborat la 7% pe an, mult sub dobanda de politica monetara, de 9,5%, in contextul in care se apropie finalul perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii.

Sursa : NewsIn

In majoritatea tarilor dezvoltate mobile banking-ul a devenit o practica comuna, insa existenta unor numeroase alternative, precum internet-banking-ul, transferurile prin ATM sau direct prin ghiseele bancare a facut ca locul operatiunilor efectuate prin telefon sa ramana in mare masura mariginal.

Situatia se prezinta altfel in statele slab dezvoltate, in special cele africane, mobile banking-ul fiind, in multe cazuri, singura modalitate viabila de transfer de bani. Primele initiative in aceste tari au debutat in 2007, cand Safaricom a lansat serviciul M-PESA in Kenya. Succesul inregistrat (unul din sase kenyeni folosind serviciul), a dus la extinderea sa in alte cateva tari din regiune.

In Africa, doar unul din cinci oameni are conturi bancare, in principal din cauza costurilor uriase de deschidere si mentinere ale filialelor bancare, in conditiile in care majoritatea populatiei supravietuieste cu cativa dolari pe zi.

Potrivit CGAP, miza mobile-banking-ului pe pietele emergente este uriasa. Aici exista peste un miliard de oameni care au telefoane mobile, insa nu si conturi bancare. Fidelizarea fie si a unei parti din aceasta populatie ar putea insemna pentru operatori un castig de 5 miliarde de dolari in urmatorii trei ani.

Sursa: Banknews

Ce este si cum functioneaza?
Biroul de Credit s-a infiintat la initiativa sistemului bancar romanesc din considerentul limitarii accesului la produse bancare de tip facilitate de credit pentru clientii care in trecut s-au dovedit a fi rau platnici.

Este practic o baza de date ce cuprinde diverse informatii si pe care bancile o acceseaza atunci cand determina gradul de risc al unui solicitant de credit. Astfel de sistem nu este o inovatie, el functioneaza cu succes si in multe state ale lumii. Statisticile au demonstrat ca existenta unei asemenea baze de date conduce catre un mai bun management al riscului pe care bancile si-l asuma atunci cand acorda credite.

Infiintat la initiativa sectorului bancar romanesc, Biroul de Credit isi propune sasprijine participantii la sistem prin furnizarea de informatii reale, actualizate si consistente referitoare la persoane fizice care au contractat credite de la banci sau societati financiare, au achizitionat un produs in sistem leasing sau au fost asigurate impotriva riscului de neplata de o societate de asigurari.

Biroul de Credit reprezinta o sursa sigura si eficienta de informatii pentru participanti. Aceste informatii se adauga celor pe care participantii le detin din surse proprii sau alte surse externe pentru a decide daca intra sau nu intr-o relatie de natura financiara cu persoana respectiva.

Institutii de acest profil exista in numeroase tari, de pe toate continentele lumii. Statisticile demonstreaza ca functionarea birourilor de credit faciliteaza accesul la credite si totodata determina scaderea numarului si a valorii restantelor la nivelul sectorului financiar-bancar.

Biroul de Credit este operational din data de 16 august 2004 si, in prezent, gestioneaza date negative si pozitive, date referitoare la fraudulenti si inadvertente, provenite din surse bancare si non-bancare.

La 1 noiembrie 2008, institutiile care participau si raportau informatii la Biroul de Credit (BC) erau: 30 de banci comerciale (aproximativ 74% din participanti), noua societati de credit de consum (22%) si doua sacietati de leasing (4%).

Serviciile oferite

Proiectul de dezvoltare a BC presupune trei faze. Prima a fost pusa in functiune la data de 16 august 2004 si consta in transmiterea zilnica de catre participanti de informatii referitoare la: debitorii cu restante la plata mai mari de 30 zile; fraudulenti – persoane care au savarsit o infractiune sau contraventie in relatia directa cu un participant, pentru care s-a emis o hotarare judecatoreasca definitiva sau irevocabila sau prin acte administrative necontestate; declaratii cu inadvertente – date neconforme cu realitatea furnizate de solicitantul de credit.

In cadrul fazei a doua (operationala din iulie 2005), sunt prelucrate informatii referitoare la toate produsele de tip credit, informatii provenite de la institutii bancare sau nebancare (societati de credit de consum, leasing si asigurari). Cea de a treia faza presupune implementarea unui sistem de determinare a gradului global de risc in mod unitar (scoring credit) pentru fiecare persoana recenzata, eliminandu-se astfel subiectivitatea participantilor in calculul acestui indicator.

Totodata, legea de functionare a acestei institutii prevede ca orice persoana fizica poate solicita gratuit, o data pe an, situatia inscrierii in bazele de date, informatie care cuprinde inclusiv numele participantilor care au inregistrat aceste persoane.

Sursa: Biroul de credit, Iulian Prodea

Vei completa un formular de aplicatie unde va trebui sa furnizezi informatii personale (domiciliul, numar de telefon, stare civila, minori aflati in intretinere), legate de locul de munca (venituri, vechime la locul de munca), situatia financiara (alte credite, carduri de credit).

Pe langa acest formular va mai trebui sa prezinti forme de identificare (buletin, pasaport), adeverinta de venit de la locul de munca si daca mai ai alte credite contractele respectivelor credite.In plus se mai pot cere de la caz la caz acte suplimentare.

Pe baza informatiilor furnizate vei fii mai intai verificat la Biroul de Credite si in Centrala Riscurilor Bancare pentru a se verifica istoricul tau financiar (daca esti un bun sau rau platnic), apoi o comisie va stabili daca ti se va acorda imprumutul si in ce conditii.

Daca conditiile credi cardului  iti convin vei semna un contract urmand ca mai apoi banii sa iti fie pusi in cont -ul de card in decurs de 24 de ore dupa care ii vei putea utiliza pentru plati sau retragere numerar.

Daca vrei sa-ti verifici istoricul poti sa ceri un raport la Biroul de Credit asigurandu-te asfel, inainte de a aplica pentru un credit card , ca datele continute in raport sunt corecte si de actualitate.

Pentru eliberarea situaţiei proprii – Situaţia înscrierii la Biroul de Credit, în temeiul dreptului de acces la date prevăzut de Legea 677/2001, trebuie să adresezii în scris către Biroul de Credit o cerere datată şi semnată, la care sa anexezi o copie lizibila după actul de identitate (buletin sau carte de identitate) şi, după caz, dovada plăţii serviciului solicitat. Poti trimite această cerere, însoţită de actul de identitate şi daca este cazul de documentul de plată (scanate daca se trimit prin e-mail), la adresa postala (S.C. Biroul de Credit S.A., Strada Sfânta Vineri nr.29, sector 3, Bucureşti, România )  sau la adresa de e-mail^*): situatie@birouldecredit.ro.

Numai prima solicitare adresată Biroului de Credit pe parcursul aceluiaşi an calendaristic este gratuită. Începand cu a 2-a cerere inclusiv, serviciul solicitat va fi comisionat cu suma de 6 lei, dovada plătii urmând să o trimiti impreună cu cererea. Plata se va face la orice unitate a Băncii Comerciale Române S.A., folosind următoarele instrucţiuni:

- suma: 6 lei

- beneficiar: S.C. Biroul de Credit S.A. (cod fiscal R 16140132)

- cont: RO93 RNCB 0090 0005 8898 0001

- deschis la banca: BCR Lipscani

În cazul în care doriţi să verificaţi dacă sunteţi la a doua cerere în decursul unui an, poţi solicita o confirmare telefonică de la Biroul de Credit.

Informaţiile solicitate cu privire la propria persoană, prezentate prin “Situaţia înscrierii la Biroul de Credit”, iti vor fii transmise prin Poşta Română (caz în care cheltuielile poştale vor fi suportate de către tine) sau prin e-mail^*), în termenul legal de la data inregistrării cererii.

]]> http://www.creditcardexpert.ro/cum-poti-obtine-o-copie-a-raportului-de-credit-propriu/feed/ 0 http://www.creditcardexpert.ro/ce-sunt-cardurile-de-debit/ http://www.creditcardexpert.ro/ce-sunt-cardurile-de-debit/#comments Fri, 12 Jun 2009 13:01:51 +0000 Expert Carduri de Credit http://www.creditcardexpert.ro/?p=444 Cardurile de debit sunt acelea care va permit sa cheltuiti doar sumele de care dispuneti. Cardul de debit va permite accesul permanent la banii dumneavoastra pe care ii aveti la Banca emitenta. Contul atasat cardului poate fii contul curent sau un cont de card separat. De fiecare data cand achitati cu cardul sau retrageti numerar de la bancomat aceasta sum va fii retrasa automat  din contul atasat.

In momentul in care angjatorii au decis sa faca plata salariilor pe card oamenii au inceput sa intre in contact cu cardul de debit. In Romania insa nu exista inca o cunoastere aprofundata a acestui produs bancar si din acest motiv multa lume nu stie sa foloseasca corespunzator cardul. Asa se face ca oamenii scot intreaga suma de pe card in loc sa foloseasca cardul la diferite plati mult mai in siguranta, evitand asfel sa fie supus pierderii sumei sau jafului.

Un element important specific cardului de debit este codul PIN o asociere de 4 cifre aleator distribuite de banca fiecarui detinator de card, sau aleasa personalizat de titularul cardului prin schimbarea celui primit din oficiu. Acest numar este un element de securitate pe baza caruia se poate ridica numerar de la bancomat sau efectua plati cu cardul de debit. Este important ca acest numar sa fie cunoscut doar de titularul cardului si sa nu fie tinut sub nici o forma impreuna cu cardul evitand astfel posibilitatea unui furt.

O data cu tastarea codului se va transmite un mesaj de verificare bancii emitente a cardului care va confirma daca exista fonduri suficiente ion cont si va elibera o chitanta in 2 exemplare.Verificati suma inscrisa, semnati si pastrati un exemplar et voila! Foarte simplu nu? Evitati asfel cozile de la bancomate, neplacerea cauzata de vanzatorul care nu are sa va dea rest etc.

Pentru studenti  sau tineri exista diverse tipuri de carduri de debit ce prezinta o serie de avantaje printre care:  posibilitatea folosirii cardului si in strainatate , diverse discounturi la folosirea lor la anumiti comercianti precum si asigurarea de sanatate la calatoriile inafara tarii.

In plus unele banci au extins gama de servicii oferite prin carduri cu un set de noi facilitati:

• Plata facturilor la ATM cum ar fi cele pentru telefon, energie electrica.Pentru a beneficia de aceast serviciu , clientul trebuie sa incheie in prealabil o conventie cu banca apoi putand achita factura catre furnizor.
• Reincarcarea cartelelor de telefonie  mobila.
• Plata pe card a dobanzilor la depozitele cu plata lunara a dobanzii.
• Plata  ratelor la credite de la bancomat .
• Alimentarea contului curent si conturilor de economii;  transferul de la bancomat a unor sume din contul de card in alte conturi ale titularului deschise la aceeasi banca.
• Realizarea de tranzactii on-line.

Cardurile cu cip, sau asa-numitele carduri inteligente, sunt carduri bancare cu un cip incorporat, cu suficienta capacitate de stocare pentru a oferi noi optiuni de plata si servicii si securitate sporita. Cu toate ca acest tip de card aduce mult mai multe avantaje fata de cardurile traditionale, in Romania, piata de profil este foarte mica, cardurile cu cip detinand deocamdata sub 5% din segmentele de acceptare si de emitere.

Cardul, ca instrument de plata, permite detinatorului achizitionarea unor marfuri sau servicii printr-un sistem de prelucrare electronica (eliminand numerarul).

Cardul, in esenta, este o cheie de acces la contul detinatorului de card. Exista in circulatie diferite tipuri de carduri, emise de diferite banci sau organizatii, dar anumite caracteristici sunt comune pentru toate sistemele:

• Toate cardurile sunt realizate din material plastic si au acceeasi dimensiune (54mm*86mm)
• Pe fata fiecarui card se afla numele si sigla emitentului de card (o banca sau o alta organizatie)
• In partea de jos se afla embosate numarul de cont al detinatorului de card, numele acestuia precum si data de expirare
• O holograma tridimensionala pe fata cardului
• O banda magnetica pe verso-ul cardului
• Un spatiu destinat semnaturii aflat sub banda magnetica.

Unul dintre principiile de baza ale acestor sisteme de plata este acela conform caruia cardurile sunt proprietatea emitentului si nu a detinatorului, deci acesta trebuie sa se supuna regulilor impuse de catre emitent.

Fiecare card va fi folosit exclusiv de catre persoana al carei nume este stantat pe fata cardului si a carei semnatura se afla in spatiul destinat semnaturii, de pe versoul cardului .

Pentru informarea clientilor, toti comerciantii care accepta carduri, ca instrument de plata pentru bunurile vandute serviciile prestate, au obligatia de a afisa in locuri vizibile insemnele organizatiilor emitente.